Reuniune de urgență la București. Legea „Big Brother” va fi repusă pe agenda Guvernului și Parlamentului

La ședința comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității și a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență s-a stabilit că se impune o abordare integrată și o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea și combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.

În acest sens, s-a convenit asupra necesității repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranță publică și securitate națională, în raport de noile evoluții ale situației de securitate, dar și de normele Uniunii Europene și naționale în domeniu, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.

„Aceste reglementări vizează retenția datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil și previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar și necesitatea utilizării, în condiții legale, a imaginilor obținute din sistemele publice de monitorizare video”, a precizat MAI.

Directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, a susținut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuții în domeniul securității naționale, întrucât, în momentul de față, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

Referindu-se la situația generată de ultimele evenimente din Franța, directorul SRI a arătat că noile amenințările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea națională și ordinea publică, dar și credibilitatea și autoritatea instituțiilor de aplicare a legii.

La rândul său, vicepremierul pentru securitate națională, Gabriel Oprea, a subliniat că asigurarea unui climat de securitate publică presupune existența unor mecanisme operaționale eficiente ale structurilor de stat, în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate în ceea ce privește asigurarea garanțiilor procesuale ale persoanelor investigate.

„Toate instituțiile prezente aici, membre ale celor două structuri – GIS și CNSSU – au atribuții specifice, dar împreună, beneficiind de un cadru normativ și operațional bine structurat – pot genera o reacție fermă, rapidă, de natură a asigura siguranța publică, prevenirea și contracararea tuturor fenomenelor generatoare de pericol la adresa cetățenilor”, a susținut viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea, în cadrul ședinței comune de lucru.

Ședința comună, condusă de vicepremierul Gabriel Oprea, a avut ca temă analiza dinamicii situației de securitate la nivelul Uniunii Europene și în zonele de interes strategic ale României, precum și dezvoltarea capabilităților pe linia intervenției în situațiile speciale de urgență.

La ședința comună au participat: George Scutaru, consilier prezidențial pe probleme de securitate – în calitate de invitat, George Maior – directorul Serviciului Român de Informații, Robert Cazanciuc – ministrul justiției, Tiberiu Nițu – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Silviu Predoiu – directorul Serviciului de Informații Externe, Marcel Opriș – directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Lucian Pahonțu – directorul Serviciului de Protecție și Pază, Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe, Sorin Grindeanu – ministrul pentru Societatea Informațională, Ioan Rus – ministrul Transporturilor, Mihai Tudose – ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Sorin Câmpeanu – ministrul Educației și Cercetării Științifice, Darius Vâlcov – ministrul Finanțelor Publice, Daniel Constantin – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Grațiela Gavrilescu – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Fondurilor Europene, Neculaie Plăiașu – președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Andrei Attila Chendi – directorul Departamentului pentru Luptă Antifraudă.

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului și secretul corespondenței, însă prioritar este dreptul la viață, chiar dacă ar fi îngrădit dreptul la comunicare.

Potrivit lui Nițu, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, legile privind cartele preplătite și retenția datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Mai multe ONG-uri au susținut, în contextul convocării ședinței interministeriale, că autoritățile române folosesc atentatul din Franța pentru a restrânge drepturile fundamentale.

„Reamintim că acest presupus «vid legislativ» este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte”, se mai arată în comunicatul semnat de APADOR-CH, Miliția Spirituală, ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Geo-spațial.org, Fundația Ceata și Asociația Interactive Advertising Bureau România.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Curtea Constituțională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituțională.

Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că dispozițiile legii 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt neconstituționale.

Judecătorii CCR s-au pronunțat pe această lege, după ce un magistrat de la o judecătorie s-a sesizat din oficiu, în cadrul unui proces. Unul dintre motivele pentru care legea a picat la CCR este că nu respectă articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, au precizat pentru gândul surse din Curtea Constituțională.

Articolul 7 se referă la „respectarea vieții private și de familie” și statuează că „orice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor”.

Articolul 8 se referă la „protecția datelor cu caracter personal” și stabilește că „orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc”, că „asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora” și că „respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente”.

În 16 septembrie 2014, și Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituțională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectați la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a acestor date.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmați cu arme automate și lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicației, Stéphane Charbonnier (Charb), și alți trei cunoscuți caricaturiști – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) și Georges Wolinski (Wolinski).

Doi frați de naționalitate franceză născuți la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, și Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificați drept presupușii autori ai atacului și sunt căutați de poliție.